Carturie

Note to self pe ziua de azi: ar trebui sa-mi fie rusine ca nu am fost in mai multe biblioteci in viata mea. Adevarul e ca, mai tot timpul, am avut cam toate cartile necesare la noi in biblioteca personala.(Multumesc parinti bunici si Ana pentru sansa asta.) Dar asta n-ar trebui sa fie o scuza, exista mereu o carte pe care n-o ai si de care ar trebui sa faci rost..
Astazi mi-am petrecut 4 ore din zi la sala de lectura a facultatii mele, si, daca nu punem faptul ca am scris pana la amortirea ambelor maini si privire in gol despre latina vulgara si lexic latin mostenit, mi-a placut nespus de tare. Nu mai fusesem niciodata, si m-a izbit frumusetea locului, ferestrele foarte inalte, cat doua etaje, de pe partea dreapta, rafturile ametitor de multe pline cu carti.. chiar si culoarul luuuung de mese, linistea cititorilor(nu-i auzi cum injura la lexicul latin in minte :P). Si parchet din acela care scartaie, si care te face sa te simti in alt timp(unul care nu ridica din spranceana, mirandu-se de el insusi)... Atat de frumos. Cartile au, pentru mine, cel putin, darul de a face locul frumos--nuuu nici vorba sa fie asta o fraza in care se ascunde o lauda cum ca as citi mult sau mai stiu eu ce. Si necitite. Pentru mine, daca sunt, pur si simplu, acolo, pe raft, e frumos, e colorat, e plin de posibilitati, de lumi deschise(in care alegi sa intri sau nu), e pasnic si e.. acasa(multumesc din nou cui m-o fi invatat ca acasa sunt carti).
Imi aduc acum aminte alta biblioteca, de data asta chiar coplesitoare, acasa la o colega de-a surorii mele, care locuieste in Prejmer. Acolo, tatal ei, profesor de istorie, are o biblioteca in care cobori pe o scarita.. si ajungi intr-o camera exact ca biblioteca din "Frumoasa si Bestia"(stiti, Belle citea mult de tot, si Bestia o duce intr-o biblioteca maaaaaaaare mare de tot, inalta cat doua case normale si plina, plina de carti). Exact la fel mi s-a parut. N-am mai vazut asa ceva. Avea si scara care se misca pe o sina ca sa ajungi la rafturile de cel mai sus. Si o masa masiva (:) ) si veche in centru, pe care sa-ti pui volumul greu si vechi si doldora de idei ce-ti apasa palmele..
Prea putine biblioteci am vazut.. Dar uite, daca mi-as fi facut veacul prin ele, poate azi nu m-as fi bucurat asa de frumusetea asta de loc. Si poate ca m-as fi concentrat doar la injuratul la lexicul latin mostenit, la examene si alte asemenea uratenii.