Postări populare de pe acest blog
Dimineata insorita
Cum sa vorbesti despre dragoste? Toate vorbele pe care ti le-as putea spune, si iubirea toata mi se latesc pe fata intr-un zambet care se tot intinde, ca o dara de cerneala lasata de un stilou nepriceput pe o bucata de hartie sugativa. Zambetul asta trebuie sa-l vezi si sa-l citesti ca atare, sa te ghicesti in spatele lui (pentru ca de articulat abia de pot sa articulez al zecelea "te iubesc" pe ziua de azi). M-am laudat de destule ori cu bogatia de cuvinte care mi-e caracteristica ca sa mor de rusine acum cand in fata ta ma vad goala, dezbracata de propozitii frumoase, doar cu zambetul asta bleg si imens :). Cu ce cuvinte sa-ti mai spun ca azi dimineata, cand soarele incepuse sa-si ascuta gherutele pe tavan, toata lumina aceea nespus de frumoasa pentru mine erai tu. Adica ma bucuram de caldura si de raze, dar ma gandeam la tine si stiam ca tu ma incalzesti mai mult decat orice stea natanga (chiar si daca nu esti aici). [Parca vad ca odata iesita afara o sa ma smotoceasca so...
Și eu.
A fost o vreme în copilăria mea când mergeam des la tot felul de activități sportive, toate organizate de un singur instructor. Primăvara și vara mergeam la tenis și înot. Când se făcea prea rece și ploios ca să batem mingea, făceam un fel de gimnastică la aparate într-o sală de lângă terenul de tenis. Iar iarna eram la schi în fiecare sâmbătă dimineața. Ne trezeam foarte devreme și ne duceam în Livada Poștei, de unde ne ridica un microbuz doldora de echipamente și copii. Mi-era groaznic de lene și nu o dată am avut discuții cu mama despre cum nu trebuie să te lași de o treabă începută doar fiindcă e greu. Dar pe pârtie nu mai era niciodată greu. Eram îndrăgostită de schi, de faptul că eram singură cu schiurile și nu avea cine să mă vadă și să mă judece, de senzația aparentă a lipsei de control atunci când aluneci pe pistă în jos și de viteza eliberatoare. Nu-mi era deloc frică, ceva cu totul nou pentru mine. Era locul în care puteam să îmi dau drumul din strânsoarea în care mă țineam...
Comentarii
it runs in the family i see ;)